S.G.R. Gorj

FILIALA GORJ A SOCIETĂŢII DE GEORGRAFIE DIN ROMÂNIA

»» COMITETUL DE CONDUCERE

Președinte: Mircea Ardeiu

Vicepreședinte: Violeta Bărboi

Secretar: Alin Marian Badea

Trezorier: Mirela Stroie

Membru în comitetul de conducere: Vasile Zaharia

»» MEMBRII FILIALEI GORJ A S.G.R.

    ALBU ALEXANDRINA
    ALEXANDRESCU CLAUDIA
    ANDREI SIMONA IONELA
    ARDEIU MIRCEA
    ARPEZEANU MARIA ROXANA
    BADEA ALIN MARIAN
    BADEA LIVIA FLORINA
    BADEA NICULAE
    BĂLAN LAVINIA LUMINIȚA
    BĂLUȚESCU NICOLAE OVIDIU
    BĂRBOI VIOLETA
    BIBIRIGEA IOAN ROMEO
    BOCAI SORINA ADELINA
    BORA IULIANA
    BUTIUC DRAGOȘ IONUȚ
    BUZDUCEA MARIA – CRISTINA
    CÂNDEA LAURA-MIHAELA
    CHIȚIMIA MIHAELA
    CIOCIOMAN MIHAELA- LARISA
    CIOVEIE-JARCU SUSANA DANIELA
    CORICI PAULA
    CORICI VASILE
    CORNESCU MARIANA DANIELA
    CROITORU MARIN MITICĂ
    DĂNECI ELENA GABRIELA
    DEACONU COSMIN
    DUMITRA ADELA ROXANA
    DUMITRESCU AURORA
    FIRESCU VIRGILIU
    FLUTURAȘ FLORINA
    FUDULACHE MARIA
    GÂLCEAVĂ LAURENȚIU
    GRUSUZACHE LILIANA
    GUIA COSMIN
    HUREZANU NICOLIȚA
    IONESCU ALEXANDRU
    LĂPĂDUȘ GOGELESCU ANA LUCIANA
    LUPULESCU DUMITRU
    LUȚĂ ANTONIE ADRIAN
    MĂRĂCINEANU RENATE LIGIA
    MĂRGULESCU CONSTANTIN
    MIHALCEA DANIEL
    ORZAN CLAUDIA ELENA
    PALCUE CLAUDIA RODICA
    PANFILOIU MARINELA
    PĂNOIU DOINA
    PĂSĂTOIU NADIA MIRELA
    PĂTRUȚ LAURA VIRGINIA
    POPESCU DANIEL
    POPESCU MIHAELA MIRELA
    POPESCU MIHAIELA GABRIELA
    RAȚ FLORIN
    SANDU LAURENȚIU
    SÂRBU DOREL
    SCOREI IONUȚ – MARIUS
    SPĂTARU IULIANA
    STAN LIDIA
    STANCU DELIA IULIANA
    STĂICUȚ MANUELA
    STĂNECI CONSTANTIN
    STÂNGĂ JANA
    STÂNGĂ VASILE
    STROIE MIRELA MARIANA
    SULEA ANDRONIE ELENA LORENA
    ȘTEFAN GEORGIANA – ALISA
    ȚĂPUȘI VIOLETA
    TONCA CRISTINA
    TUDORICĂ MARIA RAMONA
    URSU AURELIAN
    ZAHARIA CLAUDIA
    ZAHARIA VASILE
    ZĂVOIANU ILIE

• ISTORIC •

» Constituirea Societăţii Geografice Române «

Bucuresti: 18 iunie 1875

Proces verbal al sedinţei solemne de inaugurare din 15/27 iunie 1875 sub preşedinţia Înălţimii Sale Domnitorului

La 5 ore dupa amiaza Maria Sa Domnitorul sosind la palatul Academiei, a fost întâmpinat de Domnul ministru de culte si instructiune publica si de Biroul Societatii.

Maria Sa Domnitorul declarând sedinta deschisa. Domnul Secretar face apelul nominal la care raspund 31 de membrii.

Maria Sa Domnitorul saluta pe membrii Societatii cu urmatoarea cuvântare:

„Salutând societatea geografica Româna, a carei înfiintare îndeplineste una din vechile mele dorinte, bucuria mea este cu atât mai mare cu cât sunt încredintat ca lucrarile ei vor fi de un folos nemarginit pentru viitorul tarii, a carei dezvoltarea economica si politica o urmareste Europa cu un interes crescând. Terenul deschis exploatarii dumneavoastra stiintifice este foarte întins, si o munca de zecimi e ani va fi de trebuinta pentru a ajunge la exactitatea cunostintelor neaparate în asemenea întreprinderi. Însa împaratirea dumneavoastra în sectiuni va pune o regula în lucrari si le va simplifica.

Sectiunea matematica si astronomica este chemata a se pune în legatura cu acea retea de admirabile cercetari stiintifice, care au cuprins si au ilustrat întregul nostru glob terestru, si observarile dumneavoastra se vor putea executa cu succes îndata ce veti poseda instrumentele trebuincioase lor.

Cu deosebita placere vad, ca mai multi din ofiteri nostri de stat major au intrat în societatea geografica si s-au înscris în sectiunea ei matematica. De la telul si silintele domnilor sunt în drept a astepta, ca vor executa în mod sistematic ridicarea planului trigonometric al tarii. Lucrarile de triangulare întreprinse în anul trecut în judetele Suceava, Botosani si Dorohoi, sunt un început bun pentru aceasta. Sa speram, ca în curând charta de stat major a Moldovei se va termina si aceea a Valahiei se va supune unei noi prelucrari. Ele împreuna vor forma opera demna si frumoasa a junelui nostru stat-major.

Mai usoara este sarcina sectiunii fizice, ca una ce poate deja dispune de oare care material. Prin deosebitele carti, care însa cer o prelucrare mai exacta si o completare în detaliu, se pot fixa aproximativ relatii orografice si hidrografice. Nu tot asa de înaintati suntem în atmosferografie si mai ales Climatologie, careia i s-a dat pâna acum prea putina atentie, desi tocmai aceasta parte a stiintei este din cele mai importante pentru o tara, care atârna aproape exclusiv de agricultura ei.

De se faceau mai de timpuriu observari si cercetari, nu s-ar fi pradat atâtea regiuni întregi de padurile lor si nu am avea asa de des recolte nefavorabile. Daca nu se vor opri cu toata energia taierilor de paduri vom vedea clima noastra în curând periclitata în modul cel mai amenintator. Devastarea padurilor la munte seaca izvoarele, si produce surpari, devastarea lor la ses usuca câmpiile si preface pamântul roditor în pustie.

Nu de mai putina importanta sunt studiile zoologice, botanice si mineralogice, care pot avea cea mai simtita influenta asupra vietii noastre economice nationale. Sa va fie dat a deprinde tara la ameliorarea raselor noastre de animale si a plantelor noastre de hrana. Sa va fie dat a dezgropa printr-o buna harta geologica comorile ascunse în pântecele pamântului. Cum a fost cu putinta, ca minele noastre de metale izvoarele noastre tamaduitoare sa ne fi ramas noua si Europei aproape necunoscute? Ca petrolul nostru, care se poate masura cu cel pensilvanic – caci aici ca si acolo este în asa grad inflamabil, încât se aprinde la simpla apropiere a unei flacari – sa nu fi facut înca pe continent concurenta celui american? Este de neaparata trebuinta a ne gândi serios la executarea unei harti geologice: prin o asemenea lucrare, societatea geografica si-ar aseza un adevarat monument. Atunci în scurt timp sarea noastra gema despre care nu se stie înca, dar se tine de perioada triasica sau este din epoca tertiara, ceara de pamânt, chilibarul nostru cel negru, straturile noastre cu carbuni de pamânt, pucioasa vazuta la suprafata, marmura vor ajunge a fi cunoscute departe peste granitele României.

Sectiunea ethnologica va observa moravurile si datinile, traiul si portul poporului nostru din punct de vedere stiintific si va putea, prin studiul lor amanuntit, sa faca comparatia cu alte popoare.

Cercetarile arheologice, care sunt deja începute cu mult tel si cu bun rezultat de catre Arheologii nostri, ne vor da materialul dorit pentru a descrie si judeca starea culturii noastre celei mai vechi.

Cum vedeti, domnilor, câmpul activitatii dumneavoastra este foarte întins si timpul ce va mai ramâne în anul acesta prea scurt. Va fi totusi cu putinta, prin ajutorul lucrarilor de pâna acum, sa se alcatuiasca un conspect general asupra faptelor geografice relative la tara noastra, asa încât sa putem fi bine reprezentati la congresul din Paris care s-a convocat în acest an prin initiativa societatii geografice franceze, din care suntem mândri a face parte.

Fie, ca juna noastra societate geografica sa se asocieze într-un mod demn celorlalte societati instituite în mai toate tarile, si din partea mea nu ma îndoiesc ca – sprijinita prin barbatii nostri de stiinta – ea îsi va îndeplini misiunea ei si, prin harti si opuri geografice îngrijite, va scoate tara din regiunea necunoscutului.”

Domnul vice-presedinte A.A. Cantacuzino în numele membrilor societatii, raspunde Mariei Sale cu urmatorul cuvânt:

Prea Înaltate Doamne,

„Când într-o societate se simte trebuinta de o institutiune utila, atunci din toate partile se manifesta dorinta de a o satisface; institutiunea naste pe nesimtite si se dezvolta prin concursul barbatilor interesati la prosperarea intelectuala si materiala a tarii. Când însa pe lânga acest concurs, însusi Capul Statului ia acea institutie sub a Sa puternica ocrotire si primeste a conduce destinele sale, atunci viitorul acestei institutii este asigurat. În aceste conditii favorabile se afla Societatea noastra Geografica a carei constituire o inauguram astazi.

Importanta subpunctelor de vedere economic si stiintific a unor asemenea societati s-au recunoscut în toate tarile, astfel înca din anul 1821 s-a înfiintat la Paris cea dintâi societate geografica de catre Maltebrun si Barbie du Bocage.

La 1828 s-a înfiintat la Berlin societatea geografica sub denumirea de „Gesellschaft fur Erdkunde”.

La 1830 cea de la Londra sub numele de „Royal Gheographical Society”.

La 1836, societatea de la Frankfurt pe Main.

La 1845 societatea pentru geografie si stiintele atârnate de dânsa la Darmstadt.

La 1845 societatea imperiala de la St. Petersburg.

La 1845 societatea imperiala regala la Viena.

La 1861 Societatea de la Lipsca.

La 1865, Societatea de la Drezda si la 1866 în Italia a caror societati, au luat un avânt însemnat în anii din urma.

Asemenea si tarile extra-europene, mai ales America au înfiintat societati geografice mai cu deosebire de la 1840 încoace precum Societatea din Boston, Newyork etc. urmând impulsiunii date de continent.

Cea mai însemnata societate în felul acesta este însa fara îndoiala cea de la Londra care a format si doua sucursale, una la Bombay în anul 1832, cea de-a a doua la Melbourne în anul 1860.

Pentru tara noastra utilitatea unei societati geografice este cu atât mai mare cu cât ea va contribui prin lucrarile sale la exacta cunostinta a pamântului nostru stramosesc de catre noi însine cât si de celelalte popoare.

Încercari izolate s-au facut în trecut pe acest imens teren, însa întocmai pentru ca au fost individuale, la noi rezultatele lor au fost modeste si n-au putut razbi în toate directiile stiintei.

Acest inconvenient a disparut în parte în lucrarile geodezice începute dincolo de Milcov de corpul statului maior care lucreaza în comuna întelegere cu oamenii de stiinta din statele vecine.

Societatea noastra este fericita a numara în sânul ei mai multi ofiteri specialisti care vor contribui negresti la prosperarea si dezvoltarea ei în viitor. Pentru acum regretam ca târzia constituire a Societatii noastre nu ne permite a participa cu succes la congresul geografic din Paris. Spre a ne pregati însa pentru viitor vom cauta a îndrepta activitatea si silintele noastre mai ales catre studiul geologic al tarii, catre îmbunatatirea mijloacelor de învatamânt a stiintelor geografice, catre înfiintarea de colectii si publicarii de opere în raport cu toate ramurile stiintelor geografice.

Aceasta sarcina a societatii devine mult mai usoara prin puternicul sprijin ce Maria Voastra a binevoit a-i acorda. Vin dar în numele Societatii Geografice Române, a exprima Mariei Voastre, profunde noastra recunostinta pentru viul interes ca Maria Voastra a-ti acorda acestei societatii, luând o sub înalta si luminata Mariei Voastre protectie si pentru onoarea ce i-ati facut, bine voind a primi presedintia ei.

___________________

Dupa aceasta se precede la confirmarea definitiva a biroului societatii, si la alegerea consiliului de administratie, conform art. 11 din statutele societatii.

Se confirma definitiv si în unanimitate:

1. Trei vice-presedinti: D. Printul A. A. Cantacuzino, prof. E. Bacaloglu si colonel Barozzi.

2. Un secretar general D. George I. Lahovari.

3. Un casier compatibil D. Nicu Negre.

Dupa propunerea D-lui vice-presedinte A. A. Cantacuzino se aclama în unanimitate ca membrii consiliului de administratie:

D. Aurelian P.

– Cantacuzin Gr. C.

– Cantacuzin I. A.

– Felix Dr.

– Manu George (colonel)

– Odobescu Alexandru

– Socec (librar editor)

– Stefanescu Grigore

– Ureche V. A.

La 6 ore dupa amiaza, Maria Sa Domnitorul ridica sedinta, si dupa ce s-au întretinut cu totii membrii societatii în parte, paraseste sala însotit de toti membrii societatii.

Presedinte, CAROL.

Vice-presedinte, A. A. Cantacuzino.

Secretar general, G. I. Lahovari

%d blogeri au apreciat asta: